miercuri, 29 august 2012

Mare,munte mare

Am vrut sa plec la mare ?! S-a "stricat" vremea si e deprimant cand ploua, e prea multa apa. O apa si-un pamant.
S-a dus si vara. Pe asta chiar nu am simtit-o. Ce canicula, ce asfalt topit, ce vacanta , ce viata ?!
La mine, liniste si pace...(exterioara)! In mintea mea, pregatirile pentru al-III-lea Razboi Mondial ma epuizeaza.
Am ajuns sa divinizez ora cand beau cafeaua de dimineata. Este momentul de fericire al zilei. As putea sa-mi iau costumul de baie si sa ma trantesc in canapeaua din balcon, dar e prea mult zgomot afara si ma intrerupe din numaratoarea inversa.
Si numar saptamanile, orele, paginile, slide-urile, grilele si zilele...pana la vacanta, pana la un nou sezon din Dexter, pana o sa ma despart, pana la serile de Salitos de la casa de cultura, pana o sa ma impac.
Am terminat cafeaua, mi-am spalat ideile si mi-am infranat dorul. Asta trebuia sa fac,nu?

vineri, 10 august 2012

Toate-s la fel

Hai...ia un loc (doar asa suntem pe aceeasi pozitie, pentru ca altfel nivelul tau este cu una/doua sau corect spus cu unu/doua etaje mai sus)!
O tigara, o bere, un cleste? Nu, nu , clestele nu este nici pentru dintii, ochii sau limba ta...e pentru mine. Azi scoatem cuvintele la inaintare, cu greu.
Da, e cadoul meu pentru tine: cuvantul. Altceva nu as putea sa-ti ofer sau cel putin nu ceva nou. Toate-s vechi si noi sunt toate.
Acum ca trebuia sa incep , iar m-am blocat. Sa bagam niste fise, o cheie...moartea pasiunii. Nimic nu ne e de folos. Poate e de la ulei?! are deja un sfert de secol, e fin cunoscator. Stie ca doar schimbarea poate porni revolutia. Revolutia de idei?! Ideile...te ajuta ideile, cand practica e repetenta? Revolutia de dureri! De ce sa nu aibe si durerile revolutia lor? Toate ne dor cateodata. Cuvintele mai mult ca faptele? sau fapta i-o trage cuvantului? cui i-o trage cui?Hai sa luam cuiul! Avem uneltele. Sa inceapa revolutia!! Smulge clestele cuiul?
Eu stau pe margine. La asta ma pricep cel mai bine. M-as da cu ulei si m-as intinde la soare, dar mi-am amintit ca azi trebuie sa spun cuvinte. Ce mult plictisesc si ele.Nimic nou nu aduc, te fac doar sa plangi sau sa razi.
Hai sa radem cu toti dintii! In loc sa-i pilesc pe-ai mei, eu trebuia sa-i ascut, m-asteapta vremuri grele! Totul e sa nu cada! Cazi , te ridici, dar poti sa-ti rupi piciorul. Un picior in gura , nu e un cadou tocmai frumos de primit, dar ma linisteste gandul ca toti mai devreme sau mai tarziu sunt loviti. In gura ta cate picioare au fost?
Ai numarat cuvintele? Am spus suficiente? Nu au nicio noima? Care este sensul lor? dar al tau care e? cam cate benzi sa aibe autostrada ta? patru e un numar ideal...
Te intrebam asa ca fapt divers. Raspunsul e oricum pierdut pe una si cu una dintre benzi.
Unde sunt eu?..pe ruta ocolitoare!...lasi cateodata nori de praf , cand treci in viteza pe soseaua ta. Iti mai zici ca o sa schimbi traseul, ca o faci niste km in plus, stii ca macar fiind necirculat nu sunt atatea gropi de ocolit, dar la urma, drumul cunoscut e cel mai sanatos. De la atata praf inghitit, de la mine se aude doar o tuse astmatica si atunci poate te incearca un sentiment de vinovatie, insa ne place sa cautam vinovatul fara vina si imi zici sa ma las de fumat. Nici tu nu ai castigat nimic cand m-ai fumat pe mine.
Reiese din textul asta de mai sus , ca ma inspiri?Daca nu, iti subliniez acum faptul si poti expira usurat!Sunt marfa buna! Nu provoc daune.
Nu am sens si m-am pierdut in cuvinte. Ma pierd oricum si am rare momente cand ma regasesc, rad cu mine si apoi ma bag sub patura, astept sa se iveasca si timpul meu, usor.Trebuie sa stii bancul cu timpul. Istoriile scrise ...raman scrise
O sa mai arunc cu litere in tine, doar in zilele de sarbatoare. Era o zi de sarbatoare si cand am facut prima oara schimb de cuvinte !