EU si restul lumii..

Daca inspiratie este necesara in geometrie la fel de mult ca in poezie, atunci avem nevoie de aceasta accentuarea, de trezire a tuturor facultatilor umane mai des.
Nu stiu daca marea sau limonada rece,agitatia din jur ori discutiile inteligente sau poate toate la un loc ,mi-au declansat mecanismele ruginite, dar fara succes, pentru ca eram departe de laptop.
Incerc o rememorare, desi azi car dupa mine si povara "maselelor de minte", care si-au ales momentul ideal de crestere,TOATE!
As putea sa numesc sfarsitul saptamanii trecute, unul initiatic ,care mi-a deschis noi orizonturi.
Pe langa definitia "barbatului adevarat", pe care o impartasesc si o sustin, m-am redescoperit pe mine insami.
Uitasem sau poate mi-am dorit sa uit, cum reuseam sa fiu mereu fericita, amuzanta,optimista si tindeam spre o transformare radicala si toate din dorinta de a atinge maturitatea ,pe care toata lumea mi-o cerea.
Am uitat sa fiu eu.
eu- rad cand toata lumea plange,
am rare momente de slabiciune,
tot eu- sunt cea care cade in mijlocul strazii ,pt ca mi se rupe tocul de la pantof,
eu -in putinele incercari de a mima feminitatea cad de pe scaun la o intalnire, ori "imi adun geanta imprastita"pe trotuar ,primesc o usa in fata sau ma lovesc cu capul de un perete.
am reusit sa "zbor" de pe banda de alergat,astfel incat de multe ori ma simt intr-un film prost ,doar ca la final nu primesc "Zmeura de aur".
dar, tot eu, am cea mai mare grija de mine si de sufletul meu.Daca de multe ori eram tentata sa afirma ca, "un sarut valoreaza un dolar, sufletul meu 5 centi", mi-am dat seama ca valorile si principiile mele nu pot fi cumparate, inchiriate sau calcate in picioare...
Creierul meu-predispus spre fatal, ingroapa amintirile....si in cimitirul ideilor neexprimate e sarbatoare.
So..i'm back!