miercuri, 17 septembrie 2014

cum va rog eu..

Cate orori intr-o zi de septembrie!
Dupa ce am ingurgitat o placinta dusa la coafor, in drum spre centru de radiografii dentare (unde m-au chinuit cand mi-au bagat camera aia in gura) ,intr-un autobuz prea plin, mi-a fost dat  sa aud o conversatie de exceptie.
O doamna trecuta lejer de 60 de ani, in timp ce statea la taclale cu prietena ei la telefon, pentru ca ,citez: "mi-au dat astia foarte multe minute si as vrea sa le vorbesc pe toate", ii spunea printre altele ,0cum se simtise ametita si ii fusese rau zilele astea . Asa ca urma sa treaca  pe la spital, intr-o garda, ca o s-o investigheze aia gratis si asa ii mai pune si ea ,pe doctori la treaba, ca oricum nu stiu decat sa se planga.. Ce mi s-a parut strigator la cer ,abia acum urmeaza. Femeia mai avea 30 de lei si pensia urma sa-i vina saptamana viitoare, dar voia sa-si pastreze banii pt duminica, cand urma sa lase un pomelnic la biserica. Say whaaaat???!!!!
Femeia, relaxata in scaun, in timp ce eu transpiram atarnata de bara de sus (am ramas repetenta la inaltime) si mi-as fi facut cruce cu varful limbii..dar, eram in dureri.
In tot acest timp ,ma gandeam la colegii mei, care iau in grija astfel de specimene. Vai de medicii rezidenti sau nu, care va iau in primire la garda si care va investigheaza "gratis". Gratis,my ass ! Aia care, oricum, "vor doar bani", pe care "nu-i mai satura Dumnezeu", care "au buzunare la halat ca sa-si insese plicurile acolo".Ha ha ha!
Dar, vine ,ea ,ziua de duminica , cand dai fuga-fuguta la biserica , ca sa-ti lasi pomelnicul cu rubedenii si pensia acolo ,ca apoi, sa te linistesti la gandul ca o sa-ti strige popa numele si nu o sa te mai loveasca boala...poate doar calul cu copita! Nu stiu,insa, cum functioneaza treaba. In functie de suma , iti striga numele o data, de mai multe ori sau deloc , daca n-ai pus bani? Poate-mi spune si mie cineva , ca sa nu ma fac de ras ,cand oi merge la slujba ! Si , la sfarsit , voi va ingramaditi la troleu si popa ridica prafu'cu bolidul lui, pe care voi il vedeti doar in reclame. E normal,nu-i asa?
Daca va mai raman vreodata bani sa vizitati Palatul Parlamentului ,poate zaboviti si pe strada Patriarhiei nr. 1...la resedinta Patriarhului! E o casa mare si neexpusa credinciosilor. E mare ,pentru ca trebuie sa se roage pt intreg poporul...asa ca ,are nevoie de un spatiu pe masura!
Aaah, si sa va rugati si pt mine cand urcati la Babele. Eu nu am timp si nici bani pentru asta. Nu mi-a intrat salariul.

miercuri, 10 iulie 2013

despre scheleti, cadavre si alte nebunii

Mi-am amintit ce scrie pe unul din peretii din sfantul Kulturhaus : "ochii care nu se vad , danseaza cu alta".
Dansam legati la ochi cu spatele la zid. La zidul plangerii. Pana se inmoaie si cade peste tine. Din tine nu mai are ce sa cada. Au cazut veri pline de zambete, ierni cu mainile inghetate, primaveri cu paru-n vant si emotie de toamna.
Azi , in pauza de masa, in timp ce savuram un milkshake cumplit de scarbos ,mi-am amintit de o discutie purtata cu un prieten. Era foarte curios de ce la fiecare 5 minute imi vibra telefonul si m-a intrebat  scurt : " scheletii din dulap ?" . Mi s-a parut un cretin ,pret de cateva secunde.
Mi-am aprins  o tigara (si mi-am zis ca e ultima) si uitandu-ma in gol la telefon, am tot incercat sa-mi dau seama ce anume mi-a declansat acest flashback.
Probabil golul pe care-l simteam in stomac sau nodul din gat sau gustul scarbos al bauturii cu gust de vanilie si turta dulce. Oribil, serios!
Si-n urechi imi rasuna aceeasi voce clara:
" - Nu rade. Sunt multe nopti , in care scheletii fac galagie. Au chef de vorba, vor sa se imbrace in haine de sarbatoare si sa iasa-n lume. Asta e un caz usor.
Unii ,isi pastreaza pe sub paturi, cadavre. Daa, nu radeee !Le-ar da o viata de la ei, doar sa le vada in pat si nu sub...Se chinuie, trag de ele, le taraie, pe sub plapuma, pe perna...incearca, fac eforturi, suporta aceleasi mizerii...si , la un moment dat, dupa ce mirosul imputit le patrunde in tot corpul ajung la concluzia ca : mortul de la groapa nu se mai intoarce! Ca-l aduna apoi tot la colectia din dulap , ca se hotarasc sa-l arda..la un moment dat , ne saturam sa aflam deznodamantul si ne dam foc singuri. Fara regrete. Stim ca, mai departe ,o sa producem valvatai in alte suflete obidite."
Am zis ca la o ultima tigara se asorteaza o chiar ultima tigara, cu un expresso mare cu lapte .Deschid portofelul ,ca sa ma caut de ultimul maruntis si gasesc hartia pe care am colorat-o, intr-o garda ,acum cateva saptamani si pe care am scris frumos:"Every summer has a story ! ". 
Mi-am amintit brusc , ca eram foarte fericita ,si inainte sa ma duc la culcare, dupa ce avusesem si putine consultatii ,singurul meu gand a fost fraza de mai sus. Am inghesuit hartia ,printre multele mele bonuri si ...te auzeam cum sorbeai cafeaua, desi te plangeai ca i-am pus prea mult zahar: " Tu, trebuie sa intelegi ca dupa o anumita varsta, majoritatea au un bagaj..si nu de zestre! mai mic,mai mare, mai frumos, mai urat, e al lor ,si-l cara dupa ei. Unii il urca-n pod si acolo intepeneste. Altii , il desfac ,si-l aranjeaza pe rafturile cele mai de sus. Apeleaza la el in caz de maxima urgenta .Cand nu mai au nimic nou de purtat, dau fuga la "lada de vechituri a bunicii " si voilà !! si mai sunt unii care ,parca, l-ar arunca, parca ar sta nedezlipiti de el. Se mai trezesc noaptea buimaci , se  lovesc de el...il arunca pe unde nimeresc, cateva zile mai tarziu, la curatenie , il aranjeaza iar la loc de cinste. Bine, si mai e o categorie...dar , rar ti-e dat s-o vezi. Sunt aia de umbla cu o bocceluta dupa ei, unde au pastrat doar amintirile frumoase si momentele feerice, si care asteapta sa-si gaseasca un loc , de unde sa plece iar in cautarea fericirii."
Imi venea sa-mi sun prietenul, ca sa-mi reaminteasca sfarsitul.
Nu mai avea rost pentru ca-l simteam de peste tot...din ochelarii de soare, din Nestea-ul de pe masa, din scrumul din scrumiera.
" Tu incearca sa pleci ca fata mosului. Cu valiza cea mai mica. Si-n aia pune fum, scrum..pastreaza-l si peste ani o sa se transforme in magic dust. In felul asta nu renegi nimic si o sa ai mereu spatiu suficient.
 Cand bagajele ocupa mai mult decat aveti voi doi loc...fa-te scrum si pleaca, oricum nu o sa te mai intorci niciodata acolo unde a ramas doar praf in ochi!"
Am plecat , nu-mi mai ajungeau banii pentru cafea si vara este lunga si suficienta pt Calea Victoriei , povesti in Kulturhaus si lectii de dans in doi.

vineri, 5 iulie 2013

zuplez

Cateodata esti prea mic...alteori esti prea mare.
esti prea tanara...dar ai fost si mai in varsta.
insipida....de multe ori mult prea efervescenta...
fara pic de ratiune....in alte ocazii mai perspicace decat ti-ai dori sa fi fost.
fara perspective financiare impresionante....insa cu pretentii de clasa sociala respectabila.
nehotarata..in alte dati mai determinata decat era cazul.
ai fost si transparenta, atunci cand profunzimea era de nestrabatut.
sa-ti doresti mai mult cand nu era nimic de primit,
sa refuzi orice...cand ti se oferea tot.
rabdatoare...cand timpul tau expirase...sau cand nu fusese niciodata al tau.
grabita...cand tu nu mai aveai timp de oferit.
zambeai frumos, cand toate din jur te faceau sa plangi.
sa astepti vara, cand stii ca esti doar umbrela de vreme proasta.
sa mimezi multumirea..cand urasti sa joci mima.
sa mimezi atat de bine....incat sa te convingi pe tine insuti...ca Universul te iubeste.
sa ai intrebari....dar raspunsurile sa nu vrei sa le auzi.
sa spui ce trebuie...ca sa elimini intrebarile.
in acelasi loc , dar in momente diferite...si prea pierdute piesele, ca sa iasa puzzle-ul.




luni, 17 iunie 2013

30-4

Am incetat sa-mi mai declam nefericirea, poate si pentru ca nu mai exista, nu mai am nici timp sau pentru ca el, timpul, m-a aruncat de cealalta parte a baricadei si ma bucur de tot ce ma inconjoara in prezent.
Mai am unele momente ( dese in ultima vreme) in care ma gandesc cum iti mai duci existenta....
...daca razi, daca esti mai putin trista (m-as gandi si la fericita, dar conceptul e prea greu de atins, eu ,cunoscand realitatea), daca te-ai acomodat cu serviciul, daca iti mai cumperi lucruri care te fac sa zambesti, daca esti blonda, satena sau roscata, daca ai momentele de liniste dupa care tanjeai, daca iti mai amintesti de mine...?
Se apropie in curand ziua aia de 30-4....imparte-o la "doi"...in felul asta o sa ai toata stralucirea , emotia, bucuria de la 13 ani , cand toata lumea era a ta si o sa-ti amintesti ca "we all have magic inside us"!
Sa razi cu toti dintii! (nu uita ca "ai dantura frumoasa" )

luni, 8 aprilie 2013

Now my life is sweet like cinnamon...!

Ne-am intalnit prima oara, in aprilie, ploua...de atunci au trecut trei ani. Tin minte , pentru ca eram foarte stresata , ca parul meu o sa arate ciudat, ca trebuia sa-mi regandesc tinuta, pentru ca aveam oricum emotii. Am intarziat ...imi uitasem umbrela.
"Dragostea" dureaza 3 ani ?! Ghilimelele se afla pe cuvantul potrivit?! Ar fi cazul.
Dar pasiunea cat dureaza?
Acum cateva seri, cand m-ai luat de mana si m-ai intrebat daca imi dau seama pe ce strada suntem, as fi vrut sa-ti zic ca "da", insa mi-am adus aminte ...de toata perioada frumoasa de la inceput, de cat de somn imi era si nu mai voiam sa plec de langa tine ,de casa aia goala si armonioasa, de cat de "mica" eram si cum gaseam fericirea in toate lucrurile alea marunte.
Cat de mult am gresit cand te-am acuzat ca am ramas pentru tine "o umbrela de vreme proasta"!
Nu mi-am dat seama ca ,de fapt , in scurtele perioade cand ne sincronizam, doar asa mai rezonam unul cu celalalt. Suntem umbrele(le) din anotimpurile ploioase, care-si declama nefericirea si-si aduc linistea... apoi asteptam sa iasa soarele,ca sa ne putem reintalni, cand se vor revarsa iar apele.
Cum transformam cercul asta vicios in patrat ..ca sa putem sta fiecare in coltul nostru?
"Rolul" asta se intinde de prea mult timp si coafura nu rezista in fata ploii, si zambetul meu nu e ca zambetul tau, si in loc de email, am scris aici, dovada ca exista si sentimente de "bine" ,ascunse ...la mine.
Zambetul 13 trebuie inchis. Ranjetul asta n-ar tine si la altii.




sâmbătă, 9 martie 2013

nas cu alt nas

Normal ca s-a mutat iadul pe pamant !
Un adevarat carnaval!...acum , se poarta dracii deghizati in ingeri pazitori....transformarea este atat de fidela, incat doar lunga experienta te mai poate ajuta sa dai jos masti. Si cui o sa-i mai pese atunci?
Problema este ca suntem atat de obisnuiti sa vindem cutii goale si sa-i convingem ,pe restul, ca avem adevarate averi la purtator, incat cadem prada noi insine viselor  noastre oarbe.
Ai in mana cutia Pandorei si ai scos din ea toate mizeriile....la ce bun, intr-adevar, sa lasi si speranta  libera? oricum nu mai are sorti de izbanda.
Cat de simplu ar fi daca ti s-ar lasa libera posibilitatea de a alege. E putin frustranta initial...dar este mult mai sanatoasa , decat varianta ce presupune sa fii pus in fata faptului implinit,
Sa ne prezentam ca atare (asta denota ca suntem impacati cu noi insine).
" Buna , sunt X-lescu. Am ceva calitati  , dar si un mare defect- care ma cam scoate in offside ,de pe terenul normalitatii...dar e alegerea ta! esti, tu ,iarna marea mea...dar vara , e loc sub soare pentru toata lumea. Cum facem?"
sau 
" Salut, sunt eu Escu si nu stiu ..cred ca imi plac si fetele si baietii..."
ori
" heeeei....sunt eu, un erou rimeaza cu...! Imi place sa cred despre mine "ca fac si dreg" , de fapt , nu stiu exact ce fac...sau cum s-o fac?...sa para mai plauzibil!...ideea este ca s-ar putea sa ai surpriza, din partea mea, ca atunci cand apar probleme...ca eu sa ma car repede. Sa fii convinsa ca nu esti tu de vina, nici eu...cred ca Dzeu, sau cerul , ori soarele si luna. As fi facut-o oricum si daca nu apareau probleme, dar a cui sa fie vina?So...are you in ? sau te duci tare?"
Deliric e de vina.
Ne mananca pe toti superficialitatea asta. 

azi tin post! ma duc doar sa-mi beau si noaptea asta , cu aia tineri...ei sunt scuzabili prin " maturarea cerebrala incompleta"....
era pacat sa nu dau glas concluziilor de azi...nas , sigur nu mai dau.... poate doar sa dau cu alt nas...imi place sa fac colectie!



luni, 4 martie 2013

in cap cati incap?

Vecinului meu de la 5 ii place Lana Del Rey.
Acum nu stiu daca este suferind sau gay sau poate a castigat la tombola vreun cd cu ea ,insa cu siguranta si-a propus Lana's weekend..Si mi-am amintit ,brusc, cum ma obseda si pe mine melodia ei cu "favorite sweater". Ce vrajeala! eu nu am mai purtat pulover de la gradinita, de cand ma obliga mama.
Ne potriveam ca nuca-n perete.
Putin agitat Martie asta. Cred ca vrea o deschidere oficiala, pe langa inchiderea neoficiala. E de vina februarie , ca fura la calendar si lasa treburile "murdare " sa strice frumusete de inceput. Inceput de sfarsit ! si sfarsit obosit. Mi-a reamintit tipa de la aerobic toata anatomia din anul I .A reusit sa ma ostoiasca de puteri.
Puterea de intelegere - precede "a fi sau a nu fi?". Sa ne raspunda Hamlet!
Sa fie coloana sonora de weekend ?!( as prefera-o in locul vocilor din mintea mea) cea care m-a condus la concluzii intelepte, cu care o sa sparg toate baloanele de sapun ale mele si ale celor din jur, in toate ocaziile...un fel de "urma scapa turma".
La urma insa, scheletii nu se mai aduna sub pat, in dulap, nu sunt nici pe strada....sunt toti in cap!si in cap cati incap?
Cand numai in cap se intampla lucruri , o sa-ti spuna toti: "Bah..esti nebun!" Cateodata o sa te folosesti chiar tu de fraza asta ca sa scapi de explicatii, ca sa-ti poti justifica temeri  sau idei.Nu te crede nimeni! Niciun nebun nu da credit altui nebun!
Dar cine se aseamana pana la urma se aduna! la inceput sau la sfarsit de luna!





luni, 25 februarie 2013

Astenie,tata!

- nu e ma astenia de primavara! eu sunt astenica de felul meu.
- nu am prea multe placeri, dar atunci cand scriu , ma linistesc. De curand  am hotarat sa dau realitatii glas, asa ca am lasat fantasmagoriile deoparte si am conturat tristul prezent.
- am tendinta de a folosi cuvantul "trist" in contexte nepotrivite, cred ca am ramas eu la moda emo si contravin cu moderna hipstareala.
- sunt de moda veche? ce-i drept, am incercat moda anilor '80...dar , sunt deja povesti invechite, pe care , cu siguranta, nu le voi citi nepotilor mei.La '81  am avut un popas indelungat, m-am abatut prin padure si era sa ma manance lupul.
- dar ati vazut voi drac mort?sau lup care sa-si vada coada?ca e padurea plina de uscaturi, asta stiu! ce nu stiu este cum sa le adun pe toate la un loc si sa le dau foc
- focul face lumina...acolo unde becul este ars, acolo, apar problemele!pentru ca ,lumina ta s-ar putea sa plece cu o alta lumina, iar eu mai trag un fum si ma prefac  ca nu am nicio vina.
- o sa vina si ziua cand o sa arda focul, o sa se aprinda lumina, o sa plece vina si eu o sa privesc tot acest spectacol , din veranda casei de la Marginea Padurii.
- atunci se va simti miros de vacanta....cred ca a trecut mai mult de un an de la ultima vacanta, una nu doar fizica , ci si psihica. Mi-e teama ca in momentul mult asteptat, o sa-mi crape inima de fericire ....si s-ar sfarsi brusc tripul.
- sunt de parere ca e bine sa se termine brusc, fara pregatiri si pareri de rau ca s-a sfarsit excursia. daca ,insa, incursiunile in timp se termina scurt, e cazul sa consulti un psihiatru.
- acum nu mai stiu despre ce voiam sa mai scriu. cred ca ar trebui sa consult si eu ceva?! pe Urania o mai consultam din cand in cand, dar prea i s-au potrivit previziunile, si acum, de frica, nu o mai iau in seama.Las totul la voia intamplarii...fericite sau nefericite...astea doua merg oricum mana-n mana...bine, eu le tin pe una in stanga si pe alta in dreapta, dar stau prost cu coordonarea si niciodata nu stiu cu ce palma sa ma lovesc.
- ma lovesc de semne de intrebare, de probleme...am recunoscut ca persista in porii mei un iz emo...!glumesc de fapt!tintesc doar sa dau lovitura!
- pana mai acum o saptamana, as fi aruncat cu pietre in toate zilele saptamanii...cu exceptia acelor zile, in care nu e nevoie sa ies din casa. Mi-am schimbat opinia. Acum astept sa ma duc la serviciu. Sunt orele in  care pot sa-mi dovedesc utilitatea sau cel putin asa ma simt eu. Acolo , nu am timp sa ma gandesc , la restul motoarelor care stagneaza, pe care le-am blocat sau ,care, pur si simplu s-au stricat. Nu se mai repara,nu?Si nici nu se inlocuiesc? Adica sunt stricata? sunt sigura ca in maxim 25 de ani gasesc astia un leac. Ori daca nu, pana atunci, putini vor fi cei fara de defect.
- nu o sa inteleaga nimeni nimic? cu timpul o sa inteleaga toti , pentru ca "timpul nu mai are rabdare".
- o sa plece iarna ? sa se duca tare ,sa calce totul in picioare...astept cu nerabdare pistruii aia, care ma fac mai amuzanta.
                                                                                  L.G

joi, 14 februarie 2013

unde-i tineretea noastra?

Unde-i tineretea noastra?

Tineretea aia cand " te durea la bascheti", cand zilele saptamanii erau doar zile pana la vacanta, cand weekend-urile erau lungi , pentru ca incepeau de joi si se terminau marti, cand te "dadeai mai mare ca sa pari mai interesant", cand  rupeai petrecerile pana la 6 dimineata.... si as putea sa continui asa la infinit....dar nu-mi ajuta la nimic.Nu e ca si cum se mai intoarce ceva inapoi.

Poate ,la mine, e handicapul celor 6 ani de studentie. Treaba asta cu responsabilizarea a venit prea tarziu ,m-a scos din habitatul natural si m-a aruncat in fata furtunii, si acolo am realizat ca nu stiu nimic.Sau nu vreau nimic.

Poate doar o pauza.
Sau sa stea ploaia.
Mai multa atentie si mai putine motive.

Tineretea "aia" nu se mai intoarce, a luat cu ea si rabdarea , da' a lasat in urma ei directii stricte , ce nu suporta abateri. O sa beau ,vineri, in cinstea zilelor fericite, de curand apuse.

joi, 27 decembrie 2012

True story sau un fel de "povestea porcului"!

Acum doua veri, intr-una din serile in care nimicul prima si somnul imi era un bun prieten, am avut un vis foarte ciudat, cu un porc mic , negru, extraordinar de urat...care zbura! Avea aripi mari si albe ,pe care le flutura deasupra capului meu. Il auzeam cum radea  ,si-mi bolborosea niste fraze ,care au ramas oricum o enigma pentru mine.
Ideea e ca, in urmatoarea zi , totul a inceput sa prinda contur si "fericirea a avut chipul meu" o lunga perioada ( am pus totul pe seama porcului, evident :)) ), asta pana a venit iarna, a inghetat feng-shui'ul  si toate au revenit la starea lor normala.
De atunci, mi-am tot dorit sa se mai repete macar o data visul si am tot asteptat, inca o mai fac , de fapt..dar, mi-am dat seama ca nici in vis nu zboara porcul.
Creanga are o varianta inteleapta, a mea e doar de pura plictiseala in urma asteptarii:)) si a lipsei de somn!
                                                         -sfarsit-

joi, 11 octombrie 2012

remember we all have....

Cautam scuza, dar nu intelegeam cauza.
Am aruncat scuza ,am ingropat cauza si am mers mai departe.
Rezultatul.....
Mi-e greu sa-l exprim. Aburii confuziei plutesc peste tot, dar fondul este special.
We all have magic inside us.
O sa-mi fac bagajele, totusi. Bucurestiul ma deconcentreaza de la ce e de facut in perioada asta. Nu stiu daca sunt de vina cainii, care latra pana dimineata sau tramvaiele ori salteaua , care a imbatranit. Aici trece timpul prea repede si aerul pe care il inspir eu , e impartit cu prea multe suflete.
Urechile mele suferinde vor compensa cu ochii tai, atenti sa descopere , cine a pictat-o pe "Cineva". Ne sacrificam impreuna...simturile, doua weekend-uri si trei dimineti! Si, apoi..se lasa linistea...dinaintea furtunii!

joi, 4 octombrie 2012

in hol..cu capul gol!

La mine ,sambata e astazi...cat de departe este luni?! Luni de toamna pana-n vara!
Inainte, pe octombrie, il simteam in amfiteatre, holuri de spital sau sali de curs. Acum, e doar luna care ne desparte de punctul final.
Eu, aseara, am asteptat-o la fel ca-n anii trecuti. Cu beri goale si muzica lor, insa toate au sunat diferit! Si, nici oamenii, nu-mi mai aruncau zambete cunoscute!
In sase ani, toate-s vechi si noi sunt toate!
La fel erau si hipsterii aia obositi! Ce pacat ca mie-mi lipsea rabdarea si ei nu aveau ani suficienti. Ne-am intors la muzica. Ea ne-a adus acolo , in zi de sarbatoare. Mi-am premiat rezistenta (de obicei, ma sperie tot ce necesita timp), in felul meu. Acum pot iesi si eu la inaintare cu "anii", pot afirma ,mandra ,ca mi-am depasit limita de rezistenta in timp ( cel mai probabil, nici casnicia mea nu o sa dureze atat).
Dar, toamna ne-a prins tot impreuna! Am adunat multitudinea de emotii, duminica, la Sala Palatului,pe care le-am varsat , o zi mai tarziu, la cozile de la bar. Insa, am fost impreuna, frumoasa serie 8!
P.S. Barbatii cu papion sunt extrem de sexy! :)))

miercuri, 26 septembrie 2012

poza ta

Daca pentru un bal, care marcheaza sfarsitul unei facultati, se fac atatea pregatiri , programari, probe, cumparaturi (toate extrem de obositoare), oare cat sunt de extenuante detaliile pentru o nunta?  ( eu, sigur , pe atunci voi fi prea batrana si plictisita ca sa mai tin cont de conventional).
Dar, cat de greu am reusit sa strecor o programare, la un salon, intr-o zi de LUNI!! Sa inteleg ca dau toate femeile buzna, pe data de intai a fiecarui luni sau e octombrie ,o luna speciala, in care va puneti toate parul pe moate?
Cred ca de fapt, aici , la periferia sectorului trei, zac femeile cele mai interesate de estetic, si eu nu am stiut ,pana acum ,de nivelul de frumos din zona!!
In disperarea mea , de a gasi solutia salvatoare pentru luni , scotocind cartile de vizita din portofel , ai iesit tu (de fapt, poza ta). Cum am uitat de ea?!
Sa fie vreo 2 ani de cand o port cu mine, tind sa cred ca este motivul pentru care portofelul nu mai este gol (esti un fel de talisman norocos?!) , ar fi fost si mai plin daca purtam cardul tau, dar e bine si asa !:))
Iti zic eu detalii: aveai cam 18 ani,e tip buletin (sa nu ma intrebi cum am facut rost de ea). Ma gandeam sa ti-o inapoiez , poate vrei sa te vezi ( erai mai tanar). Am putea face un schimb, pleaca poza si vii tu ??
Cum ar fi sa fie invers? Monstruos!!!Doar un orb ar putea purta o poza cu mine de la 18 ani. Pana si eu sunt fericita ca nu trebuie sa ma mai vad in carnetul de student sau pe legitimatia de transport.
Inainte de toate , o sa ma insotesti si la bal, ca sa marchez frumos finalul:D !

luni, 24 septembrie 2012

Prea mult aer

Cat o mie de cuvinte
Zile de vara pana-n toamna, care mi-au adus aminte de ce nu-mi plac parcurile.
Mai corect spus, imi displac plimbarile. Exceptia  apare cand vine vorba de Maria. Cu ea, orele chiar zboara si inghetata este mai delicioasa, nu ma mai deranjeaza nici daca mi se transmite " sa-mi traiasca fetita" (sau ...sa zicem ca nu) si primesc cele mai sincere imbratisari.
M-am gandit ca daca tot e blog, merita si poze , mai ales ca ,aici ,imi pot impartasi bucuria, fara sa-mi pese ce mai zic unii sau altii.

Si ,chiar asa, toamna gri, n-ai putea sa nu mai vii?
Nu de alta, dar am redescoperit placerea sportului, mi-am invins lenea, mi-am reorganizat programul ,pot sa alerg 3 km si este si singura mea bucurie ,momentan.
Sau , daca totusi vii, adu-mi si ochii aia caprui sau verzi  sau cum vrei tu, doar orbi sa nu fie.

O sa fie destul de grea trecerea de la limonada la ceai, de la ice frappe la cafea aburinda, de la noi ,fetele ,"kulturalizate" la mine insistand sa iesim( noroc ca incepe noul sezon din Dexter) , de la sandale direct la cizme (aici o sa fie o trecere foarte dificila) .
Si , continua sa-mi aduci weekend-uri la fel de speciale si linistite. Scoate si tu  oamenii "buni si frumosi" de la naftalina , lasa-i sa mai aduca fericirea si celor care aud despre ea la altii.
Mi-am lasat inspiratia creativa in aceste cateva randuri. Acum ,o caut pe cea in masura sa ma ajute sa-mi concretizez prezentarea de vineri , in 7 minute.
Ultimele cuvinte pentru ultimul examen, dupa 6 ani!

joi, 20 septembrie 2012

Lux romanesc

Am gasit "inspiratia" intr-o noapte de toamna, acum n-am cum sa mor, n-are ce sa ma doara! As mai scrie niste versuri din superba melodie , dar mi-e teama ca imi pierd ideile si mie cel mai mult imi place sa pierd timpul.Cel putin asta fac cam de-o saptamana. 
Le vad in fiecare zi, sunt intinse pe jos ,pe langa pat, tot 3 volume, la fel de .... nu am cuvant pentru descrierea lor, dar pana-n noiembrie le voi numi "sfinte" carti.
"Cartile te fac neprost !" Isteata campanie, dar mie mi se pare in zadar.
Deja a devenit un lux gramatica limbii romane. Ce bani, ce masina, ce casa...? nimic! A scrie corect , folosind cratima si semnele de punctuatie ( semnele diacritice sunt  prea mult) , este provocarea. 
Mie cel mai mult imi place cum esti hulit si haituit daca ai scris gresit un cuvant intr-o alta limba, cel mai adesea engleza. Se dezlantuie iadul, esti pus la colt ca un ultim loser, insa o eventuala cratima strecurata incorect in "bagam-ias" sau prea multi "i"  ori prea putini, astea nu se pun. Nici nu se baga de seama .Big deal, ai ochii "albastrii" si nu albastri, cui ii pasa? Mie da! Si prietenilor mei care nu au vazut o biblioteca doar in poze si suntem  toti scarbiti de cei care "uita"  sau s-o spunem pe sleau , nu au stiut niciodata sa scrie corect. In opinia noastra sunteti niste RETARDATI! 
O sa inchei pasnic....si nu va "poop" , in ATENTIA  celor care ,pana in ziua de azi ,nu au aflat ca poopul trebuie sa-l pastreze doar pentru ei, noi  suntem satui oricum de viata asta de c****!
PS: daca imi gaseste cineva slipii din poza...sa stiti ca am tinut la ei, dar mi i-a luat vantul de pe sarma.....si inca sufar ca i-am pierdut! Erau " aia de duminica" cum ar zice o buna prietena!:))
Iar asta este hitul toamnei, il postez acum , pentru ca prevad o lunga lipsa de inspiratie in urmatoarea perioada, dar versurile sunt menite sa-mi acopere si iarna:) !

vineri, 14 septembrie 2012

Zambiti, va rog...!


Zambim ca dupa 6 ani sau zambim ca nu stim ce ne asteapta?
sau probabil pentru ca septembrie nu mai este ultima luna de vacanta...?ori ca va trebui sa stergem din vocabular cuvantul "vacanta"?
pentru ca s-a terminat sau pentru ca a fost frumos si am uitat de greu?
oricare ar fi raspunsul....e doar finalul, asa ca "ZAMBITI,VA ROG! "

miercuri, 29 august 2012

Mare,munte mare

Am vrut sa plec la mare ?! S-a "stricat" vremea si e deprimant cand ploua, e prea multa apa. O apa si-un pamant.
S-a dus si vara. Pe asta chiar nu am simtit-o. Ce canicula, ce asfalt topit, ce vacanta , ce viata ?!
La mine, liniste si pace...(exterioara)! In mintea mea, pregatirile pentru al-III-lea Razboi Mondial ma epuizeaza.
Am ajuns sa divinizez ora cand beau cafeaua de dimineata. Este momentul de fericire al zilei. As putea sa-mi iau costumul de baie si sa ma trantesc in canapeaua din balcon, dar e prea mult zgomot afara si ma intrerupe din numaratoarea inversa.
Si numar saptamanile, orele, paginile, slide-urile, grilele si zilele...pana la vacanta, pana la un nou sezon din Dexter, pana o sa ma despart, pana la serile de Salitos de la casa de cultura, pana o sa ma impac.
Am terminat cafeaua, mi-am spalat ideile si mi-am infranat dorul. Asta trebuia sa fac,nu?

vineri, 10 august 2012

Toate-s la fel

Hai...ia un loc (doar asa suntem pe aceeasi pozitie, pentru ca altfel nivelul tau este cu una/doua sau corect spus cu unu/doua etaje mai sus)!
O tigara, o bere, un cleste? Nu, nu , clestele nu este nici pentru dintii, ochii sau limba ta...e pentru mine. Azi scoatem cuvintele la inaintare, cu greu.
Da, e cadoul meu pentru tine: cuvantul. Altceva nu as putea sa-ti ofer sau cel putin nu ceva nou. Toate-s vechi si noi sunt toate.
Acum ca trebuia sa incep , iar m-am blocat. Sa bagam niste fise, o cheie...moartea pasiunii. Nimic nu ne e de folos. Poate e de la ulei?! are deja un sfert de secol, e fin cunoscator. Stie ca doar schimbarea poate porni revolutia. Revolutia de idei?! Ideile...te ajuta ideile, cand practica e repetenta? Revolutia de dureri! De ce sa nu aibe si durerile revolutia lor? Toate ne dor cateodata. Cuvintele mai mult ca faptele? sau fapta i-o trage cuvantului? cui i-o trage cui?Hai sa luam cuiul! Avem uneltele. Sa inceapa revolutia!! Smulge clestele cuiul?
Eu stau pe margine. La asta ma pricep cel mai bine. M-as da cu ulei si m-as intinde la soare, dar mi-am amintit ca azi trebuie sa spun cuvinte. Ce mult plictisesc si ele.Nimic nou nu aduc, te fac doar sa plangi sau sa razi.
Hai sa radem cu toti dintii! In loc sa-i pilesc pe-ai mei, eu trebuia sa-i ascut, m-asteapta vremuri grele! Totul e sa nu cada! Cazi , te ridici, dar poti sa-ti rupi piciorul. Un picior in gura , nu e un cadou tocmai frumos de primit, dar ma linisteste gandul ca toti mai devreme sau mai tarziu sunt loviti. In gura ta cate picioare au fost?
Ai numarat cuvintele? Am spus suficiente? Nu au nicio noima? Care este sensul lor? dar al tau care e? cam cate benzi sa aibe autostrada ta? patru e un numar ideal...
Te intrebam asa ca fapt divers. Raspunsul e oricum pierdut pe una si cu una dintre benzi.
Unde sunt eu?..pe ruta ocolitoare!...lasi cateodata nori de praf , cand treci in viteza pe soseaua ta. Iti mai zici ca o sa schimbi traseul, ca o faci niste km in plus, stii ca macar fiind necirculat nu sunt atatea gropi de ocolit, dar la urma, drumul cunoscut e cel mai sanatos. De la atata praf inghitit, de la mine se aude doar o tuse astmatica si atunci poate te incearca un sentiment de vinovatie, insa ne place sa cautam vinovatul fara vina si imi zici sa ma las de fumat. Nici tu nu ai castigat nimic cand m-ai fumat pe mine.
Reiese din textul asta de mai sus , ca ma inspiri?Daca nu, iti subliniez acum faptul si poti expira usurat!Sunt marfa buna! Nu provoc daune.
Nu am sens si m-am pierdut in cuvinte. Ma pierd oricum si am rare momente cand ma regasesc, rad cu mine si apoi ma bag sub patura, astept sa se iveasca si timpul meu, usor.Trebuie sa stii bancul cu timpul. Istoriile scrise ...raman scrise
O sa mai arunc cu litere in tine, doar in zilele de sarbatoare. Era o zi de sarbatoare si cand am facut prima oara schimb de cuvinte !

duminică, 29 ianuarie 2012

suflete made in China



Ce ti-e si cu sufletele astea fabricate in China...?!
poti schimba oricat de multe etichete, calitatea ramane aceeasi.
Inspirativi cei de la The Verve.Am ascultat un vers care spunea " walk on soles made in China", cand mi-am dat seama ca originea asta sinistra a semnat si sufletul,talpile indreaptandu-se la randul lor spre nicaieri.
Aidoma maldarelor de haine, care-si pierd farmecul dupa trei spalari si sentimenetele se deterioreaza, isi pierd culoarea , pentru ca la un moment dat sa purtam doar niste franturi incapabile de Frumos.
Oricate carpeli ai incerca, gaurile te dau de gol , mai devreme sau mai tarziu.Asa o sa ajungem toti sa avem tulburari de personalite, sa fim niste schizotipali, frustrati, lipsiti de dorinte, de dragoste, de afectiune.
E un cerc vicios , in care si novicii sunt damnati sa aibe aceeasi soarta, ca mai apoi sa devina vinovatii fara vina.
In labitintul asta nu se lumineaza niciun "exit".Iti porti mandru hainele, te ungi cu toate alifiile si ranjesti larg...